si respir mai incet.
Numai ce am coborat de pe motocicleta si inca sunt in
stare aia...mintea mea e blocata...zambesc ca un
"copil cretin" si de data asta ma simt parca in viata...
nici vantul care sufla rece afara nu mai are nici un efect.
E frumoasa viata chiar daca nu valorificam fiecare
oportunitate si fiecare macel!Si suntem furati!Furati de timp.
Si probabil de latura noastra care ne face sa continuam viata
dupa reguli si emotii.Alergam dupa lucrurile materiale,tanjim dupa
ele ca si cum am fi nemuritori si lasam fiinte in urma gandind la un
punct viitor.
Iar cand ajungem la destinatie nu mai stim ce ne face fericiti
unde ne-am pierdut umanitatea visele, emotiile, copilariile
si realizam ca singuratatea e singurul lucru care
ne mai face umani!
Pana la urma e o alegere....pe care destinul se muleaza!