marți, 3 iulie 2012

Tarziu...

Am un tricou pe care scrie "Ask me about
my fuck`ed up personal life"...
e perfect mai ales ca in ultima vreme
my personal life e ca melodia aia de la
ledy gaga......bad romance :))
Acum cand stau si ma gandesc la cat de mult
am gresit in trecut...
Am acordat mai multa incredere si interes
exact acelor lucruri care nu meritau...
Prin comportamentul nostru le acordam
putere persoanelor din viata noastra,
le ridicam valoarea si le oferim incredere.
E in modul de a fi uman,e in subconstientul
nostru care se lasa abuzat la nesfarsit...
Important e sa ne dam seama de greselile
din trecut si sa nu le mai repetam,sa trecem
peste ele si sa mergem mai departe...
Sa fim atenti spre ce directie se indreapta tot
sa nu iertam nimic si sa nu mai oferim si a
3-a sansa,in opinia mea sunt destul doua.
Trecutul e trecut si trebuie sa ramana acolo.

Evolutia inseamna incercare,esec si succes.

luni, 14 mai 2012

Destin...

Cum sa nu te ratacesti in lumea asta cand multi din noi isi pierd
acea ancora sau acel far care ne indruma din intuneric spre
lumina.
Alegerile pe care le facem si evenimentele care se petrec,
uneori chiar si in mintea noastra,ne distanteaza de acel
punct in care visam sa ajungem.In cautarea fericirii strabatem
fiecare punct din noi si gasim cea mai buna varianta,
chiar daca sunt o mie de variabile.
Iar cand sufletul ingenuncheaza si nici macar ratiunea nu il mai ridica,
credinta,visarea sau nebunia isi spune cuvantul.
Iar daca e vorba de oamenii de langa noi,de vietile care ne influenteaza
intr-un fel sau altul,lumina adusa de ei nu dispare niciodata.

Cu gandul...

O relatie e ca o vioara...
iti place sa o asculti la nesfarsit,e blanda
si are o armonie perfecta...
te incalzeste cu sunetul ei,nu te oboseste
ba
chiar trezeste in tine simturi noi...
indiferent ce faci o auzi si ii simti vibratia chiar
si atunci cand nu esti langa ea,
apoi distanta se schimba-n dorinta...
pasiune e multa caci muncesti sa canti la ea..
.
primele certuri sunt bataturile,
dar astea trec si vei continua...
iar finalul are doua drumuri...
ori e sala plina (opera)...
ori e o tacere grea.

vineri, 27 ianuarie 2012

Welcome to my world...

E ciudat si bine cum e acum...si cand zic,acum,
ma refer la ce simt...
E ciudat cum totul se invarte in jurul nostru
si vrem tot mai mult,ca si un animal infometat
care lupta pentru propria supravietuire,
mai multa mangaiere,mai multe nopti nemarginite,
mai mult parfum cu afectiune...
Mai mult din atingerea calda de speranta pe
care singur nu o poti avea...
E prezentul care se asterne peste trecut si il lasa
fara valoare,e prezentul care schimba anotimpul
din mintea mea mult prea ganditoare...
E vointa,credinta,nesiguranta si viitorul care
contureaza fiecare pas,cu un plan...pe care nici
cu durere sau nepasare,nu am cum al incalca...
Nu e promisiune,e doar dorinta...
Pentru ca e langa mine...sunt al ei si e a mea...